Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a apărat, pe 23 februarie 2026, decizia de a convoca o celulă de criză după activarea unui senzor de presurizare la bordul unui avion HiSky pe ruta Bucureşti–Hurghada. Rapoarte au fluctuat: surse menţionează 180, respectiv 186 de persoane la bord.
Rogobete a justificat alertarea preventivă invocând capacitatea spitalelor din Bucureşti, care funcţionau la peste 90%, şi necesitatea coordonării rapide cu DSU şi Aeroportul Henri Coandă. În lista nominalizată au intrat Ambulanţa Bucureşti-Ilfov şi şase spitale majore: Universitar, Floreasca, Bagdasar–Arseni, Elias, Grigore Alexandrescu şi Carol Davila.
La faţa locului au fost mobilizate 10 autospeciale de stingere, 1 autospecială de descarcerare, 4 echipaje SMURD, 1 unitate de terapie intensivă mobilă şi 2 ambulanţe. Asociaţia Companiilor Aeriene Româneşti (membri: TAROM, AnimaWings, DAN AIR, HelloJets, FLY LILI, Legend Airlines, Star East Airlines) a criticat comunicarea ministerului drept „inacceptabilă” şi „alarmistă”.
Rogobete a respins acuzaţiile de inducere a panicii ca fiind „absurde” şi a subliniat: „Să aştept ce?”. Cazul ridică întrebări despre comunicarea de criză, balanţa între transparenţă şi alarmare publică şi pregătirea spitalelor pentru scenarii cu victime multiple.
Criticii cer proceduri standardizate, termene de comunicare şi evaluări independente; Guvernul susține că prevenția reduce riscul în scenarii cu multiple victime concrete.
