Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a apărat, pe 30 ianuarie 2026, măsura Guvernului privind neplata primei zile de concediu medical, argumentând că practici similare există în alte state europene şi că în România măsura este mai puţin drastică. Rogobete a dat exemple: în Spania primele 3 zile nu se plătesc, iar restul se acordă cu 80% din indemnizaţie; în Portugalia primele 2 zile nu sunt plătite; în Belgia, în funcţie de asigurare, până la 3 zile pot fi neplătite.
Ministrul a justificat intervenţia prin pierderea controlului asupra concediilor medicale fictive şi a spus că, după primele 6 luni de controale, s-a realizat o economie de circa 120 milioane lei lunar doar din reducerea concediilor fictive. El a recunoscut că măsura nu e perfectă, generează inechităţi şi poate afecta bolnavii care au nevoie reală de concediu, motiv pentru care a avut întâlniri cu asociaţiile de pacienţi „săptămâna aceasta” pentru a nuanţa şi reduce efectele secundare.
Rogobete a catalogat măsura drept tranzitorie şi a subliniat necesitatea unui control mai strict al sistemului. Declaraţiile ministrului au stârnit reacţii mixte în spaţiul public şi în rândul sindicatelor şi opoziţiei, care cer clarificări, excepţii medicale şi analize de impact pe categorii până la o soluţie definitivă.
