Senatul a adoptat, în ședința de miercuri, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (PLx 464/2026), în forma reexaminată după decizia Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. Plenul a validat raportul de admitere a legii în forma în care a fost transmisă de Camera Deputaților.
La vot s-au înregistrat 106 voturi pentru și 19 împotrivă, potrivit Agerpres. Legea vizează consolidarea regimului de integritate pentru demnitari și funcționari, fiind ajustată pentru a alinia normele la deciziile CCR și la recomandările ANI.
În forma adoptată de Parlament, au fost adoptate mai multe amendamente în acord cu CCR, inclusiv unul susținut de majoritatea parlamentarilor (PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților) la recomandarea ANI, pentru clarificări vizând averile demnitarilor. Un element de rezonanță este amendamentul Fritz, cunoscut în viața politică, care ar avea potențialul să afecteze mandatele unor edili.
Practic, acesta ar putea prevedea, în unele situații, pierderea mandatului de primar pentru lideri ai partidelor, cum ar fi cazul lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. Pentru mulți observatori, această opțiune reflectă ambiția proiectului de a întări mecanismele de integritate, dar și tensiunile din spațiul politic privind aplicarea măsurilor de sancționare a demnitarilor.
Analiștii politici consideră că adoptarea legii, cu amendamentele deja integrate, marchează un pas important în lupta împotriva vulnerabilităților etice din administrație, însă implementarea practică va demonstra cât de eficient sunt noile reguli în administrațiile locale, inclusiv în orașe din Oltenia precum Craiova. În egala măsură, creșterea transparenței privind averile și verificările ANI rămâne în centrul dezbaterilor, iar viitorul aplicării legii va depinde de cadrul operațional și de sancțiuni clare pentru nereguli.
