Ministerul Finanțelor anunță că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146,03 miliarde lei, în scădere cu 1,02 puncte procentuale față de deficitul de 8,67% din PIB raportat pentru anul precedent. Veniturile totale au fost de 662,70 miliarde lei (+15,3% an/an), reprezentând un avans al ponderii veniturilor în PIB cu 2,05 puncte procentuale; din acestea, veniturile curente au contribuit cu circa 0,5 pp, iar fondurile europene au explicat restul creșterii.
Date cheie: încasări din impozitul pe salarii și venit 58,82 miliarde lei (+19,9%), contribuții de asigurări 208,03 miliarde lei (+9,8%), impozit pe profit 41,01 miliarde lei (+14%), încasări nete TVA 133,90 miliarde lei (+10,7%), accize 48,32 miliarde lei (+4,3%) și venituri nefiscale 53,81 miliarde lei (+9,2%). Rambursările UE și donațiile au crescut cu 79,1%, de la 42,4 miliarde lei (2024) la 75,9 miliarde lei (2025), compuse din: 22,9 miliarde PNRR, 18 miliarde PAC, 17,8 miliarde refinanțări și 17,2 miliarde fonduri structurale/coordonate.
Cheltuielile totale au fost de 808,73 miliarde lei (42,36% din PIB), iar cheltuielile exclusiv ajutor UE 732,82 miliarde lei (38,4% din PIB). Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei (+1,9%), reprezentând 8,8% din PIB (‑0,6 pp).
Ministerul atribuie reducerea deficitului unui mix de măsuri pe cheltuieli, venituri și restructurarea finanțării investițiilor, menționând modificările din Legea nr.141/2025 (accize, TVA, transferuri la Pilonul II) și accelerarea absorbției PNRR la 22,9 miliarde lei la final de 2025. Datele indică o relaxare relativă a ritmului cheltuielilor, dar un deficit încă ridicat care menține riscurile fiscale și presiunea asupra finanțelor publice.
