Surse
Pe 20 aprilie 2026, tensiunile legate de Strâmtoarea Ormuz revin în prim‑plan. Ambasadorul Iranului la Moscova, Kazem Jalali, citat de Vedomosti prin Reuters, a declarat că Iranul asigură trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare sub un nou regim juridic.
Potrivit lui Jalali, atacurile SUA și Israelului asupra Iranului au eșuat în obiectivul schimbării regimului, iar Republica Islamică este mai unită ca niciodată. Iranul susține că navele pot traversa în condiții de securitate, prin măsuri de securitate și cadrul juridic nou al Strâmtorii Ormuz.
Această poziție marchează o justificare publică a faptului că Teheranul vede controlul asupra tranzitului ca pe o componentă strategică și inalienabilă. În același timp, presa din Iran relatează că Strâmtoarea Ormuz a fost închisă sâmbătă pentru o scurtă perioadă de redeschidere, accentuând tensiunile create de refuzul președintelui american de a ridica blocada asupra porturilor iraniene.
Cu toate acestea, un convoi de petroliere și nave care transportau gaze naturale lichefiate a fost observat traversând strâmtoarea, indicând că rutele de tranzit funcționează parțial în ciuda acestor decizii. În paralel, parlamentul iranian pregătește un proiect de lege care să permită autorităților și Armatei să decidă cine poate traversa Strâmtoarea Ormuz și în ce condiții, invocând motive de mediu, siguranță maritimă și securitate națională.
Unele surse susțin că legea ar putea prevedea taxa de tranzit plătită în rial, moneda națională, potrivit unor relatări ale BBC. Este o dinamică ce poate avea impact asupra piețelor energetice globale, iar România — prin intermediarul său energetic și poziționarea în pentru Europa — poate resimți creșteri de costuri la transport și la prețurile la energie, în cazul intensificării disputelor sau a blocajelor tranzitului în regiune.
