Surse
01/04/2026
01/04/2026
01/04/2026
01/04/2026
01/04/2026
02/04/2026
În plin val de tensiuni în Orientul Mijlociu, Donald Trump a declarat, pe 1 aprilie 2026, că ia în serios în considerare retragerea SUA din NATO, acuzând aliații că nu au susținut acțiunea militară împotriva Iranului. În interviul acordat ziarului The Telegraph, citat de Reuters, el a descris Alianța drept un „tigru de hârtie” și a adăugat că retragerea SUA este „dincolo de orice reconsiderare”.
Reacțiile internaționale au fost rapide: premierul britanic Keir Starmer a subliniat că NATO rămâne „cea mai eficientă alianță militară pe care a văzut-o lumea”, în timp ce Franța, prin Emmanuel Macron, a sugerat crearea unui cadru ONU pentru orice acțiune în Strâmtoarea Hormuz. Comisia Europeană a reafirmat importanța legăturilor de securitate transatlantice, precizând că „nu vorbim în numele NATO”.
De asemenea, Trump a susținut că președintele Iranului a cerut un armistițiu, informație pe care Teheranul a poziționat-o ca fiind falsă și nefondată. În a doua zi a acțiunilor sale, Trump a vorbit despre „obiective aproape finalizate” în Iran și a amenințat cu lovituri „extrem de dure” dacă regimul nu va accepta condițiile americane, subliniind însă că nu a fost menționat explicit NATO în discursul său.
Europenii și aliații au încercat să tempereze criza, dar situația rămâne fluidă, cu strâmtoarea Hormuz în prim-planul securității energetice globale. Publicațiile locale au accentuat impactul asupra alianțelor occidentale și asupra stabilității regionale, în timp ce reacțiile oficiale europene au reiterat sprijinul pentru dialog și cadrul multilateral international.


