Președintele Nicușor Dan, aflat la Washington pe 20 februarie 2026, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că „problema legitimității administrației din România nu mai există în SUA”. El a spus că, în discuțiile purtate la Washington — inclusiv cu ambasadorul Andrei Muraru — subiectul legitimității nu a fost ridicat de oficialii americani.
Declarația vine în contextul unui raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din Statele Unite, care acuză Comisia Europeană de interferențe înaintea „cel puțin 8 scrutinuri” din 6 țări europene, începând din 2023. Documentul menționează explicit alegeri din Irlanda (2024, 2025), Franța (2024), Țările de Jos (2023, 2025), Slovacia (2023), România (2024) și Moldova (2024).
Raportul mai afirmă că date nepublice pun sub semnul întrebării acuzațiile privind o presupusă interferență rusă care ar fi condus la anularea rezultatelor prezidențiale din România în 2024. Potrivit Comisiei, reprezentanții TikTok ar fi declarat că „nu au găsit nicio dovadă” a unei campanii rusești coordonate, iar investigațiile ar indica că finanțarea unei astfel de campanii ar fi venit, de fapt, din partea unui alt partid politic din România.
Reacții politice locale au apărut: liderul AUR, George Simion, a salutat raportul și a cerut retragerea ambasadorului Andrei Muraru, acuzând „atitudine anti-americană” a coaliției de guvernare; de asemenea, a susținut că Nicușor Dan ar refuza să se alăture unui presupus Consiliu pentru Pace al lui Trump. Pe fond, discuțiile americane par să fi mutat atenția de la legitimitate către teme mai largi despre reglementarea platformelor digitale și relația SUA–UE.
