Surse
Asociația Pro Infrastructura estimează că 2026 poate fi un an-record pentru infrastructura rutieră din România: într-un scenariu realist-optimist ar putea fi dați în trafic 244 km de autostradă și drum expres, iar într-un scenariu ultra-optimist totalul ar urca la circa 284 km. În prezent rețeaua în exploatare este de 1.416,3 km, la care se adaugă 840,7 km contractați pentru proiectare/execuție și 486,2 km aflați în licitație.
După performanțele din 2024 (195 km deschiși) și 2025 (146 km), 2026 ar putea include inaugurări majore: A7 Adjud Nord–Răcăciuni (25,5 km, posibil aprilie), A3 Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km), A0 Nord segmente de 4,47 km şi 17,5 km, DEx6 Galați–Brăila (10,77 km, probabil iunie), A3 Suplacu de Barcău–Chiribiș (26,35 km) şi viaductele Nădășelu şi Topa Mică (A3). Se estimează şi primul tunel pe o autostradă românească: 1,35 km pe A1 (parte din ciotul de 9,861 km până la Tigveni, livrare Porr iulie-august).
Grupul UMB ar avea sarcina de a livra aproximativ 182 km în 2026 (4,47 km A0 Nord, 42,3 km A3, 124,41 km A7 şi 10,77 km DEx6), iar termenul de finalizare a unor segmente A7 (96,32 km între Adjud Nord şi Săbăoani) este critic pentru accesarea fondurilor PNRR până la sfârşitul lui august. Riscuri notabile: podul hobanat peste Siret, devieri de traseu, tunelul Meseș (3 km) încă nelivrat şi termene contractuale pentru unele tronsoane în 2027.
De asemenea există posibilităţi de start pentru DEx16 Oradea–Arad (73,4 km) şi DEx Focşani–Brăila (73,5 km). Concluzia: potenţial record numeric, dar realizarea depinde de ritmul constructorilor (UMB, Porr, Erbașu, Ozaltin, CCECC, Selina etc.) şi de factorii contractuali şi financiari.
